
Cand ma bati si vezi ca nu a mai ramas nimic in ochii mei, se aprinde frica in tine.
Ti-e frica de ce as putea deveni?
Ti-e frica ca seman cu tine?
Cel mai mult ti-e frica ca nu cumva sa te prinda din urma greselile tale.
Fugi, fugi! Dispari, lasule!
Niciodata nu ai vrea sa fii de vina, sa vda ceilalti ce zace cu adevarat in tine.
Ascunde-ma, ascunde-ma de lume!
Nu arata nimanui ce mi s-a facut!
Umbra torturii de a fi fiul tau se fce din ce in ce mai mare.
De ce nu ma termini, daca m-ai inceput?
Ma lasi sa putrezesc singur, fara mangaiere, ca un mar stricat?
Foloseste-ma drept sacrificiu catre zeul urii tale, caci mereu l-ai iubit mereu mai mult pe el decat pe mine.
Picteaza pe pereti un arabesc cu sangele meu, iar eu voi spera ca mai am destul cat sa-ti termini opera.
La luna ridic privirea, si visez la a nu ma fi nscut, in timp ce tu te uiyi la televizor cu berea-n mana de-mi rasuna in cap.
Cel mai bine sa nu fie vauzut:
Nane Rares, 2024.